Yucca Iuca

Yucca este un gen de circa 40 de specii originare din America Centrală şi vestul Indiei. În mediul natural atinge chiar 12 m înălţime, de aceea numai câteva specii cu creştere lenta pot fi cultivate în casă. Yucca are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă şi aspră, la extremitatea căreia se formează una sau mai multe rozete de frunze. Dacă este cultivată în aer liber, produce infloreşcenţe înalte până la 60 de cm care se dezvoltă din centrul rozetei, fiecare fiind constituită din mai multe flori albe în formă de clopoţel.

Cultivare

Transvazaţi-o anual primăvara în ghivece din ce în ce mai mari până se ajunge la un diametru de 35-40 cm, după care limitaţivă la a înlocui anual un strat de 5 cm de compost, folosind un pământ fertil. Udaţi moderat între aprilie şi octombrie, evitând stagnarea apei în tăviţă, iar la fiecare 4 săptămâni diluaţi în apă un îngrăşământ lichid. Yucca trebuie expusă la cât mai multă lumină şi chiar în plin soare; de aceea, în special vara, aşezaţi-o în aer liber. Când este foarte cald este necesar să stropiţi dimineaţa planta cu apă, dar numai dacă se găseşte la umbră. Toamna şi iarna asiguraţi-i o temperatură de circa 10 °C (chiar dacă poate suporta şi 7 °C) şi menţineţi-o în stare de repaus pe timpul iernii printr-o udare redusă la minimum (deoarece în zonele de origine este obisnuita cu lungi perioade de secetă). Opriţi fertilizarea între noiembrie şi martie.

Reproducere

Yucca se însământează în februarie-martie la 0,5 cm adâncime, într-un pământ bine amestecat şi umed, format din două părţi compost şi o parte nisip grosier; introduceţi totul într-o lădiţă pe care o menţineţi la umbră şi la 21 °C; când seminţele au încolţit asezaţi plantuţele într-un loc luminos. Când acestea vor avea înălţimea de 5-8 cm (adica după circa 3 luni), replantaţi-le separat în ghivece de 13 cm conţinând cioburi de teracota la bază, pentru favorizarea drenajului, şi un compost obişnuit. Dacă plantele ajung prea mari şi îşi pierd forma, se pot multiplica prelevând fragmente de tulpină primăvara-vara. Se scoate vechea planta din ghiveci, se asaza tulpina lemnoasa pe o suprafata plată şi stabilă şi se taie în segmente de lungimi diferite (minimum 10 cm). Trataţi suprafaţa tăiata cu pulbere de hormoni rizogeni şi plantaţi segmentele într-un amestec constituit din părţi egale de turbă şi nisip grosier, îngropându-le suficient de adânc pentru a le menţine verticale. Acoperiţi ghiveciul cu un clopot de plastic transparent şi menţineţi-l protejat de lumina directă a soarelui, la o temperatură de 24-27 °C; menţineţi umiditatea compostului la un nivel adecvat. Îndepărtaţi învelişul de plastic dupa 3 săptămâni, când vlăstarele tinere s-au dezvoltat, şi transferaţi-le în alte ghivece separat sau în grupuri de 2-3.

Pericole

Dacă expunera la lumină este insuficientă, frunzele de la bază încep să-şi piardă coloritul. O udare excesiva vestejeste planta şi o face mai fragilă. Ciuperca Botrytis poate provoca pete cenuşii pe frunze: îndepărtaţi părţile atinse şi pulverizaţi un fungicid. Coşenila făinoasă produce pete asemănătoare bumbacului, iar cea brună scuame brune pe faţa inferioară a frunzelor şi pe tulpini; eliminaţi ambii paraziţi cu un tampon moale îmbibat în alcool denaturat, sau pulverizând insecticide sistemice.

Specii

Yucca aloifolia, originară din regiunile sudice ale Statelor Unite, Mexic şi vestul Indiei prezintă frunze dese, rigide şi ascuţite, cu marginile fin dinţate, dispuse în rozetă la extremitatea tulpinilor. Trunchiul creşte până la 0,9-1,2 m înălţime şi uneori formează la bază rozete noi. I se descriu multe varietati: "Marginata" prezintă frunze verzi cu margini albe-crem şi este o plantă căutată, deoarece are o creştere foarte lentă; poate înflori vara, având inflorescenţe sub formă de spirale înalţe cu flori dese, albe-gălbui şi uneori stropite cu roz. Rozetele de Yucca elephantipes (sin. Yucca guatemalensis), specie originară din Mexic şi Guatemala, pot răsări solitar direct din sol sau pot creşte în vârfurile unor tulpini lemnoase. Frunzele sunt lucioase şi ascuţite: cele tinere sunt suficient de rigide şi drepte, iar cele mai vechi au dimpotrivă tendinţa de a se arcui şi a cadea. În mediul natural această plantă atinge şi 12 m înălţime, dar în casă nu depăşeşte 0,9-1,8 m; florile pot să apară la sfârsitul verii, sunt parfumate şi reunite în inflorescente albe ca de fildeş. Yucca texanum provine din sudul Statelor Unite şi este o specie foarte preţioasă, în zonele de origine fiind aproape pe cale de dispariţie. Prezintă o elegantă rozetă de frunze subţiri gri-albastre, lungi de 60 cm şi ornamentate cu perişori lungi şi groşi. La jumătatea verii produce flori albe-crem, dar înflorirea se produce foarte rar în cazul plantelor cultivate în apartament.